WEBSITE FOR SALE - DE VANZARE - 0787.659.399 - contact@decraciun.ro
De CraciunPovesti de Craciun Archives - De Craciun

Craciunul

Craciunul nu a fost intotdeauna asa cum il vedem acum. De altfel, el a devenit sarbatoare legala abia in secolul al XIX-lea. Nu au existat nici brazi si nici Mos Craciun dintotdeauna. Si nici macar colinde... Unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Craciun, colindatul, era pe vremuri interzis... Mai mult...

Vine Mos Craciun

                       …..vine Mos Creciun!!!

   Fetiţa stătea la fereastră urcată pe un scăunel şi se uita la copiii care se mai jucau pe afară în ciuda întunericului. Pe ea n-o lăsa mămica să iasă. Doar uneori, rar de tot, ieşeau amândouă la plimbare prin parcul din vecinătate. Şi nici atunci nu stăteau prea mult, pentru că o obosea frigul şi o dureau oasele.
       Ar fi vrut să se joace cu fetiţele, le-ar fi strigat să vină la ea. Avea păpuşi frumoase şi o căsuţă cu mobilă adevărată. Avea multe jucării. Îi era teamă că o să se supere mămica, cum s-a mai întâmplat, când a gasit-o odată în casă cu mai mulţi copii, transpirată toata şi îmbujorată de la joacă.
       Acum se înnoptase. Strada era pustie. Mămica făcea prăjituri în bucătărie, tăticu terminase de împodobit bradul în camera de zi şi ieşise la ultimele cumpărături. Îl trimisese mămica. Aşa era ea. Mereu uita câte ceva şi tăticu se supăra, dar până la urmă se îmbrăca şi pleca bombănind.
       În seara asta sosea Moş Crăciun. Mai târziu. Mămica o s-o trimită la culcare, dar ea o să încerce să nu adoarmă, să-l vadă. Că data trecută, cu mult timp în urmă, pe când avea doar doi anişori, a stat ce a stat, dar Moşu a întârziat şi ea n-a mai putut să-l aştepte…oricum era prea micuta si nici macar o poezioara mica nu stia.
       S-a întors tăticu. Mămica îi spune să o culce el, că ea mai are treabă. Ce bine îi pare. Tăticu ştie poveşti mai frumoase decât mămica.
Gata. S-a spălat, şi-a pus pijămăluţa cu ursuleţi şi tăticu o duce în braţe în camera ei, o pune în pătuţ şi stinge lumina. În seara asta nu e rost de poveste, trebuie să doarmă, că mâine e o zi mai deosebită şi trebuie să fie odihnită.
        Stă cu ochii închişi şi numără în şoaptă fluturaşi. Ştie să numere până la douăzeci. Mai departe n-a încercat, dar în seara asta sigur o să treacă peste douăzeci cu unu, cu doi, cu trei, cu patru… Fluturaşii dau din aripioarele lor albe şi se transformă în ninsoare. Fetiţa întinde mânuţele şi prinde fulgii în palmă. Şi fulgii nu se topesc. Face un bulgăre mare, mare. Îl rostogoleşte pe stradă şi aleargă cu el, fără să obosească.
Dar uite că o opreşte cineva. Seamănă cu bunicu, nu e totuşi el, că bunicu nu are barbă şi nici nu se îmbracă aşa ca Moş Crăciun. Te pomeneşti că e chiar Moşu.
        Fetiţa zâmbeşte în somn şi Moşul o sărută pe frunte, scoţând din sacul lui o pajişte smălţuită cu iarbă şi flori, aruncă deasupra un pumn de fluturi şi de greieri, dă drumul la glasuri de copii şi la tropăit de picioruşe şi se încinge acolo, pe loc, o joacă veselă cum alta nu-i.

Povestea lui Mos Craciun

Candva, de mult, la marginea unui oras, traia un mester batran care facea jucarii. Tot anul mesterea la ele cu dragoste si rabdare. Erau minunate si nu semanau una cu alta.
Citeste tot »

Cadoul lui Andrei

Era seara de Mos Ajun.
Andrei si cele doua surioare mai mici il asteptau cu nerabdare pe Mosul cel Bun.


Citeste tot »