WEBSITE FOR SALE - DE VANZARE - 0787.659.399 - contact@decraciun.ro
De Craciun- Superstitii - Maramures - De Craciun

Craciunul

Craciunul nu a fost intotdeauna asa cum il vedem acum. De altfel, el a devenit sarbatoare legala abia in secolul al XIX-lea. Nu au existat nici brazi si nici Mos Craciun dintotdeauna. Si nici macar colinde... Unul dintre cele mai indragite obiceiuri de Craciun, colindatul, era pe vremuri interzis... Mai mult...

Superstitii – Maramures

noiembrie 9, 2007 | Category:Traditii de sarbatori | Autor: admin

Maramuresul e plin de tot felul de superstitii legate de seara de Ajun pe care dorim sa ti le impartasim, pentru a nu fi surprins de reactiile localnicilor.
     
      Nu e bine sa ceri sau sa dai cu imprumut nici un obiect.
      Nu e bine sa speli rufe fiindca aduci boli asupra familiei.
      Cei care plang in Ajun stiu ca vor plange tot anul care urmeaza.
      Chiar daca nu postesc, feciorii nu mananca in Ajun mancare grasa, ca sa nu le fie nevestele urate.
      Chiar daca cerurile nu se vor milostivi si nu vor asterne destul omat peste Maramures, cand se va auzi la usa „Slobodu-i a colida?” sigur gazdele vor raspunde „Slobod, slobod!”. E semnul, indeobste recunoscut in zona, ca a venit Craciunul.
      Daca in seara de Ajun, animalele se culca pe partea stanga, e semn ca iarna va fi lunga si geroasa.
      In seara de Ajun, gospodarul da animalelor din grajd o bucatica de aluatul dospit folosit la pregatirea bucatelor de sarbatori pentru a aduce inmultirea vitelor.
      In satul Buciumi e obiceiul ca mezinul familiei sa aduca bradul din padure in ziua de Ajun ca apoi sa-l impodobeasca.

Multe practici din Ajun au ca principala grija vitele din batatura, dîndu-li-se mancare pe saturate, ca doar în aceasta noapte „s-a nascut Hristos în iesle”. Pentru a avea „frupt” vacile, era bine sa nu se împrumute nimic din casa în toata aceasta perioada, focul (deloc întamplator!) si aluatul dospit trebuind sa fie foarte bine pazite si nicidecum împrumutate. De asemenea, orice fiinta sau lucru care fusese împrumutat peste an trebuiau aduse neaparat acasa, spunandu-se ca altfel acestea ar plange. Spre seara toti ai casei se aseaza în jurul mesei, aceasta masa fiind cu totul speciala, la ea participand atat viii, cat si mortii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca acestia sa poata pleca. Oamenii de altadata erau foarte grijulii ca în noaptea Craciunului sa nu se stinga focul, în acest scop punînd în vatra un bustean sau o buturuga.
      De asemenea, in casele taranesti, dusumeaua este acoperita cu fan proaspat, iar masa cu paie, peste care se asterne fata de masa. Totodata, cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanturi, avand semnificatia opririi animalelor salbatice de a ataca stanele de oi si vaci, cat si indepartarea raului din casa


Niciun comentariu inca.

RSS feed pentru comentariile acestui articol. TrackBack URI


Scrie un mesaj - comentariu

Trebuie sa fii logat pentru a posta un mesaj - comentariu.